Duminica Cincizecimii sau a Pogorarii Sfantului Duh – numita in popor si Duminica mare, este sarbatoarea anuala a Pogorarii Sfantului Duh peste Sfintii Apostoli. Faptele Apostolilor (2, 1-4) marturisesc despre acest eveniment foarte important din viata Bisericii. Sarbatoarea cade totdeauna la 10 zile dupa inaltare sau Ia 50 de zile dupa Pasti, cand a avut loc evenimentul sarbatorit si cand evreii isi serbau si ei Praznicul Cincizecimii. Ε totodata sarbatoarea intemeierii Bisericii Crestine, caci in aceeasi zi, in urma cuvantarii insufletite a Sfantului Apostol Petru, s-au convertit la crestinism ca la trei mii de suflete, care au alcatuit cea dintai comunitate crestina din Ierusalim (Fapte 2,41), nucleul Bisericii de mai tarziu.
Sarbatoarea Rusaliilor constituie cea mai veche sarbatoare crestini impreuna cu cea a Pastilor, fiind praznuita inca din vremea Sfintilor Apostoli. Despre ea amintesc Sf. Apostol Pavel (1 Cor. 16, S) si Sf. Luca (Fapte 20, 16). Ε numarata si in Constitutiile Apostolice, printre sarbatorile in care sclavii se cuvine sa fie eliberati de muncile obisnuite. Despre ea mai amintesc: Sf. Irineu , Tertulian, Origen, canonul 43 al Sinodului din Elvira (c. 300), canonul 20 al Sinodului I Ecumenic (care opreste ingenuncherea in ziua Rusaliilor), Sf. Epifanie s.a. Marii predicatori din secolele IV si V au lasat o multime de panegirice in cinstea acestei sarbatori, iar in a doua jumatate a secolului IV, pelerina apuseana Egeria descrie modul cum era sarbatorita pe atunci la Ierusalim. Pana catre sfarsitul secolului IV si inceputul secolului V, Cincizecimea era o dubla sarbatoare: a inaltarii Domnului si a Pogorarii Sfantului Duh, asa cum o descrie, de altfel, inca din prima jumatate a secolului IV, Eusebiu al Cezareii. Insa sarbatoarea aceasta a fost fixata, de pe la 400 inainte, in ziua a 40-a dupa Pasti, cum este sarbatorita pana astazi, Cincizecimea ramanand numai ca Sarbatoarea Pogorarii Sfantului Duh.
Sarbatoarea Cincizecimii sau a Rusaliilor rememoreaza si actualizeaza in fiecare an evenimentul Pogorarii Sfantului Duh peste Apostolii Mantuitorului adunati in Ierusalim. Alaturi de sarbatoarea Pastilor si de ziua Duminicii, acest praznic imparatesc este una dintre cele mai vechi sarbatori crestine. In vechime, bucuria sarbatorii era amplificata de catehumenii care primeau botezul in aceasta zi, intr-un cadru solemn si festiv. Tot de timpuriu se aduceau la biserici flori si ramuri de copaci, amintind de obiceiul similar practicat de catre iudei la Sarbatoarea Cincizecimii in care se aducea multumire lui Dumnezeu pentru strangerea recoltei.
Sursa: basilica.ro